RSS

Arhive pe etichete: Interviuri

Jessica Chastain și Ralph Lauren: „Banii nu reprezintă motorul nostru.”

El tocmai și-a aniversat cei cincizeci de ani petrecuți în domeniul modei, iar ea i-a împrumutat frumusețea chipului său unui produs semnat de Ralph Lauren: parfumul Woman. Între starul în materie de vestimentație și strălucitoarea actriță, regăsim aceleași coordonate: reușita exemplară, responsabilitatea și entuziasmul profesional.

În Manhattan, într-un loft cu vedere spre Empire State Building, s-au înâlnit Ralph Lauren și Jessica Chastain, amândoi ilustrând, în manieră proprie, „visul american”. El reprezintă legenda modei, care a construit – după cincizeci de ani de carieră – un adevărat imperiu, doar prin forțele proprii. Acest adevărat „self-made-man” a creat o estetică și un stil de viață care astăzi se confundă cu o Americă a „viespilor solitare”, a cowboy-lor, a Hollywood-ului și a multor altor mituri naționale sau universale. Ea? Este una dintre figurile marcante ale cinemaului american, o excelentă actriță, exigentă și influentă. Ascensiunea ei profesională a fost una cursivă, activând atât în zona filmelor independente, cât și în cele cu succes de casă. Momentul de răspântie, „afacerea Weinstein” i-a dat ocazia de a arăta că este și o militantă feministă.

Creatorul de modă și actrița ajung cam în același timp la studioul foto și se îmbrățișează în mod afectuos. În vârstă de 79 de ani, Ralph Lauren se dovedește a fi egal cu el însuși, curtenitor, rafinat și cuceritor. Splendida roșcată, emblema parfumului Woman (creat de Ralph Lauren – n.n.), răspândește aceeași eleganță discretă.

Mag

Madame Figaro Când a avut loc prima întâlnire?

Jessica Chastain – În urmă cu trei ani, când fusesem invitată la un defileu de modă, la casa de modă a lui Ralph. Apoi, după o perioadă de timp, ne-am revăzut în timpul unui dineu, unde am descoperit un bărbat fermecător, atent și pasional. În opinia ta, Ralph, ce crezi că ne-a unit? Vom discuta cu altă ocazie despre o actriță pe care o admir mult…

Ralph Lauren – Ah, eram foarte îndrăgostit de ea, de când era foarte tânără! Atât eu, cât și Jessica îndrăgim perioada de glorie a Hollywood-ului („Vârsta de aur”). Chiar înainte de a o cunoaște personal pe Jessica, îi urmărisem și îndrăgisem toate filmele în care jucase. În momentul în care-am întâlnit-o, am fost frapat de frumusețea ei, dar, mai presus de orice, de inteligența sa. Este o femeie intransigentă, care își respectă cu fermitate toate principiile.

O altă asemănare dintre voi ar fi faptul că amândoi întrupați ideea de „vis american”.

J. C. – N-aș îndrăzni să ne comparăm parcursul profesional. Ralph chiar încarnează adevăratul „vis American”, și nu oricine poate realiza așa ceva. Nu am oricând această ocazie de a îi spune cât de mult îl admir. Universul său este al meu. E o personalitate iconică în adevăratul sens al cuvântului.

R. L. – Parcursul meu profesional ține de miracol și cu asta v-am mărturisit totul, nu mi-l explic altfel… Am crescut în Bronx, într-o familie modestă, cu patru copii. Eram foarte uniți și ne ajutam mult unul pe celălalt, practic, am pornit de la nimic. Niciodată, nu am urmat cursurile vreunei Școli de Modă. Pur și simplu, mă pricepeam să aleg bine veșmintele care să fie pe gustul fetelor. La vârsta de 28 de ani, am desenat câteva modele de cravată și m-am lansat într-o afacere, condus doar de instinct. Apoi, am realizat și alte produse: cămăși, costume și o linie pentru femei, haine pentru copii, apoi, am construit tot acest univers cu decorațiuni și restaurante. Tot ceea ce-am făurit reflectă viața mea, gusturile mele și sensibilitatea mea.

Jessica Chastain, vă regăsiți în parcursul lui Ralph Lauren?

Mag

J. C. – Și eu am crescut într-o familie modestă, dar de pe coasta de Vest, din Sacramento. Niciodată n-am fost o prințesă răsfățată. Am fost crescută de o mamă celibatară, care trudea din greu ca să ne asigure nouă un trai decent. Cele mai dificile pentru noi erau finalurile de lună. Totuși, găseam o sursă de confort urmărind filmele din anii 1940 și 1950: Guys and Dolls, The Philadelphia Story, Blue Skies, Gilda. Peliculele acestea ne ajutau să depășim neajunsurile realității. Mai exact, cred că acesta a fost declicul pasiunii mele pentru cinema.

R. L. – Suntem doi cinefili, iar eu sunt fascinat de aceleași staruri pe care le admiră și Jessica: Marlon Brando, Steve McQueen, Fred Astaire, Gary Cooper, Cary Grant. Am avut șansa de a-i cunoaște pe mulți dintre ei. Însuși Cary Grant a luat dejunul la mine acasă.

J. C. – Mi-ar fi plăcut să fi fost și eu acolo în acea zi ! Nici eu, nici Ralph nu am uitat de unde am pornit. Banii nu reprezintă motorul nostru. Ceea ce ne interesează este să fim creativi.

R. L. – Și fericiți! Am știu să rămân fidel principiilor mele de viață.

Ralph Lauren tocmai a primit un premiu de onoare. Vă mai fac plăcere, încă, omagiile?

R. L. – Am cunoscut atât mărirea, cât și decăderea, eșecurile și am supraviețuit tuturor confruntărilor. Am avut parte de momente în care întreprinderea mea funcționa bine, dar am văzut și cum este să te confrunți cu îndoiala din perioadele mai puțin fericite. În momentele de îndoială, te simți singur. Cu toate acestea, niciodată, nu m-am plâns tatălui meu pentru a nu-l decepționa. Sunt mândru de ceea ce am realizat, dar voi rămâne un etern debutant, fiindcă am trac la fiecare show. Îmi aduc aminte și acum cum a fost la primul defileu de modă, când în mijlocul aplauzelor mă frământa gândul «Oare ce voi prezenta la următoarea colecție?». Într-o lume atât de rapidă și în permanentă schimbare, trebuie să știi să te adaptezi, să rămâi în atenția publicului, iar pentru toate acestea trebuie să știi să răspunzi vibrațiilor lumii în care trăiești. Și, dacă am putut să rezist atâta vreme, a fost pentru că am rămas fidel cu mine însumi.

J. C. – Ralph are dreptate, este important să fii mereu integru. Cred că noi nu trișăm, iar publicul simte asta.

Celebrați fiecare, în felul său, femeia. Este acesta un act militant?

J. C. – Prea des femeile doar îi pun în valoare pe eroii masculini. Mi se pare mai interesant să aleg un personaj imprevizibil, nonconformist și contracurentului. Într-unul dintre cele mai recente filme ale mele, Miss Sloane, chiar mi-a făcut plăcere să întrupez o specialistă în lobbying, o femeie gata de orice pentru a-și atinge scopul, un personaj, care, de obicei, era rezervat bărbaților.

R. L. – Trebuie să schimbăm orientarea. Toată viața mea, în toată cariera mea, am stat alături de femei. În echipa mea, ele au jucat mereu un rol determinant și a fost ilustrat de talentul lor. Ricky, soția mea de mai bine de 54 de ani nu încetează să mă inspire zilnic, la fel ca și fiica mea, Dylan, ale cărei ambiție și tărie de caracter le admir. Iubesc femeile, le respect și le protejez (De peste treizeci de ani, Ralph Laurent este angajat în lupta contra cancerului de sân- n.n).

Ați creat, de asemenea, și costume de film…

R. L. – Deși era un artist declarat antimodă, Woody Allen a îndrăgit costumele pe care le-am creat. În perioada în care am lucrat la vestimentația eroinei din Annie Hall, mă gândeam că ținutele pe care le făcusem pentru Diane Keaton ar trebui purtate în viața de zi cu zi, poate de aceea și silueta aceea androgină (din film) a rămas la modă. La început, nimeni nu agrea acele modele, dar, după premieră, alura a devenit celebră.

Jessica Chastain, cum ați defini stilul Ralph Lauren?

J. C. – Atemporal. Ținutele clasice nu se vor demoda niciodată. În șifonierul meu, există piese de mai bine de zece ani de la casa de modă a lui Ralph! Mai precis, am păstrat vestele pentru că se pot adapta ușor oricărei ținute.

R. L. – Nu caut să fiu neapărat fashion, nu-mi place moda, mai puțin tendințele. O haină ar trebui să țină o viață. Esențiale pentru munca mea rămân: atemporalitatea, eleganța și frumusețea. Am încercat, mai bine de patruzeci de ani, să impun noțiunea de streetwear (ținută lejeră, de stradă), iar astăzi acest „șic fără efort” este foarte în vogă. Nu m-am abătut de la linia mea. Îmi plac mult cowboy-ii, marile spații din Vestul American, natura, care mă inspiră foarte mult, dar și energia orașelor precum Manhattan.

Jessica Chastain, să produci filme, așa cum deja ai făcut-o, ar însemna și un mod în care să spui povești precum face și Ralph Lauren prin colecțiile sale?

J. C. – Locul femeilor în industria cinematografică nu a evoluat. E nevoie de mult timp pentru ca acestea să dețină poziția de creator în această ramură. Trebuie acționat. Deja am lansat un proiect 100 % feminin. În luna mai, la Festivalul de Film de la Cannes, alături de Marion Cotillard, Penélope Cruz, Lupita Nyong’o, Fan Bingbing, am anunțat un viitor film care se numește 355. Îl vom turna în condiții echitabile: același salariu și același timp pentru expunerea pe ecran.

Ce vă putem ura pentru viitor?

J. C. – Noi producții de fim.

R. L. – Să continuăm să creăm și să visăm.

[Traducere și adaptare după articolul realizat de Clara Dufour în revista Madame (Le 29 novembre 2018)]

Articol publicat în revista Catchy

 
Comentarii închise la Jessica Chastain și Ralph Lauren: „Banii nu reprezintă motorul nostru.”

Scris de pe decembrie 6, 2018 în Actualitate, Portrete/Interviuri

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

De la Extaz la wi-fi, cu Hedy Lamarr – Bombshell: The Hedy Lamarr Story

Mădălina DumitracheO enigmă, mai degrabă, o ipoteză, frământă creierele falocrate: o ființă poate să fie și frumoasă  și inteligentă? Enigma nu are miez decât la feminin și, în absurditatea ei cvasi-totală, și violența sa existențială și socială, se rezumă la un star: Hedy Lamarr, supranumită și „cea mai frumoasă femeie din lume”, în perioada anilor 1940, la Hollywood – care ar fi considerat-o și cea mai stupidă. Unele femei au fost reduse doar la calitățile trupești, iar opera lor intelectuală a devenit aproape „invizibilă”. Despre subiectul ei, realizatoarea mărturisea: „Era o femeie înzestrată cu multe calități – frumusețe, inteligență (evidentă) și curaj. Și totuși, în ciuda tuturor acestor virtuți, la sfârșitul vieții, nu primise nici recunoștința, nici respectul pe care le merita pentru tot ce realizase. Ce înseamnă asta, pentru noi, femeile? Că trebuie să fii tânără și frumoasă pentru a fi recunoscută? Această întrebare îmi dă de furcă. De ce, oare, nu prețuim mai mult femeile pe parcursul vieții lor?” Spre deosebire de eroina acestui film, documentarului i s-a recunoscut valoarea și a fost recompensat cu numeroase premii pentru „Cel mai bun documentar” (San Fransisco Jewish Film Festival 2017, New York Film Critics,Women Film Critics Circle Award). Speranța ca frumoasa care făcea furori printre privitori să fie apreciată la justa sa valoare renaște grație acestei noi producții. Filmul realizat de Alexandra Dean (produs de societatea Reframed Pictures, condusă de Susan Sarandon) o demonstrează cu prisosință, într-un mod poetic și original. Bombshell: The Hedy Lamarr Story desăvârșește portretul austriecei Hedy Lamarr.

1 - Bombshell The Hedy Lamarr Story

Blestemată Hedy Lamarr? În parte, da. Succesul vampei cu ochi de răpitoare, care multiplica soți (șase) și amanți iluștri (de la Charlie Chaplin la John F. Kennedy) avea un larg ecou. Este uimitor cum o viață atât de tumultoasă a rămas, totuși, departe de ochii marelui public. În vârtejul imaginilor de arhivă și-al unui singur interviu (prin telefon, actrița decedând în anul 2000, la vârsta de 85 de ani), se regăsea doar imaginea acelei Hedwig Eva Maria Kiesler, o fată frumoasă născută în Kiesler/Viena, crescută într-un mediu burghez cultivat, care va face lumea să vorbească mult despre ea după acel Ekstase din 1933. Viața lui Hedy Lamarr repetă același tipar al animatorilor de show și se-ncadrează perfect în schemele fixe. Figură complexă cu viață dublă: cea de actriță care fascinează publicul și pe cei mai importanți realizatori, prin frumusețea sa, dar și prin libertinaj; cealaltă – secretă, cea a unui spirit științific (nebănuit) care va participa la inventarea unui sistem de coduri secrete, precursor al actualului sistem GPS. Prin urmare, e vorba despre re-descoperirea „copilului teribil” plecat la Holywood ca să scape de soțul său – Friedrich Mandl, un simpatizant al lui Mussolini și-al naziștilor. Soțul ei, care avea reputația de a fi fost al treilea cel mai bogat bărbat din Austria, a fost producător de armament. În autobiografia ei, Ecstasy and Me, Lamarr l-a descris pe Mandl ca fiind extrem de posesiv, care a îndepărtat-o de carieră și a ținut-o ca pe un prizonier în castelul lor, Schloss Schwarzenau. Deși pe jumătate evreu, Mandl a avut strânse legături sociale și de afaceri cu guvernele fasciste din Italia și Germania, cărora le-a vândut muniție pentru Mussolini. Pentru a scăpa de tiranul domestic, fuge din colivia aurită și se refugiază în Londra, unde îl întâlnește pe Louis B. Mayer, patronul de la Metro-Golwyn-Mayer, care-i propune un contract.

2 -Bombshell The Hedy Lamarr Story

Filmul, primul, al jurnalistei și producătoarei Alexandra Dean e o dublă reușită. Nu doar că reface traseul vieții unei legende hollywoodiene – „femeia fatală a anilor ’40”-, ci înlătură vălurile glamour, relevând o inventatoare genială, a cărei frumusețe oculta chiar frumusețea și care nu se încadra în canonul  la modă „Fii frumoasă și taci!”. Adevărata sa muncă a fost, multă vreme, greșit înțeleasă. Steluța de la debuturile în marea uzină de vise de la Hollywood a fost Dalila în filmul lui Cecil B. DeMille, dar și una dintre „fetele” de la Ziegfeld Girl în musicalul cu același nume, alături de Judy Garland și Lana Turner și care a stârnit valuri odată cu scandalul de după Ekstase (film în care apărea complet goală în plină eră pudibondă). Model pentru desenatorii Albei-ca-Zăpada sau a celebrei Catwoman, ar fi trebuit să fie vedeta din Casablanca lui Michael Curtiz. Totuși, ceea ce se știa prea puțin sau deloc este că, în perioada celui de-al doilea Război Mondial, desfășura o importantă activitate nocturnă, fiind preocupată să realizeze un sistem de comunicare care să ajute forțele aliate; acesta e „strămoșul” tehnologiei pe care se bazează GPS, Bluetooth și wi-fi din epoca actuală. Dimpreună cu unul dintre amorezii ei, George Antheil, compozitor avangardist, a conceput în 1941 un «spectru cu frecvențe extinse», mai bine-spus un sistem de codificare pentru transmisiuni; variațiunile frecvențelor permiteau ghidarea torpilelor. În perioada războiului din Vietnam, armata americană a utilizat acest procedeu de torpile teleghidate, dar niciodată meritele nu au fost atribuite adevăratei inventatoare. O vedem, un moment, într-un decupaj dintr-un talk-show (The Merv Griffin Show în 1969), alături de Woody Allen. Avea 55 de ani, râdea și folosea această formulă: „Sunt o persoană simplă complexă”.

3 - Bombshell The Hedy Lamarr Story

Putând fi, în egală măsură, integrat atât divertismentului, cât și mișcării feminist, documentarul realizat de Alexandra Dean devine o pledoarie inteligentă pe tema genului: o frumusețe de la Hollywood poate fi și un inventator de geniu. Acest emoționant portret al unei femei încercate devine și o reflexie a uriașei mașinării, marca Hollywood, care șterge tot ceea ce nu-i convine. Realizatoarea a avut șansa incredibilă de a găsi casetele unui interviu pe care jurnalista Fleming Meeks îl realizase cu actrița pentru revista Forbes în 1990. Astfel, lungmetrajul său capătă forță. Benzile magnetice, regăsite în mod miraculos, constituie un emoționant fir roșu narativ. Mai mult, apariția așa-ziselor memorii n-au făcut decât să o îndepărteze de imaginea de „femeie scandaloasă”, dar strălucitoare. Tipărit în 1966, Ecstasy and me e rodul unei Hedy pauperizate de un veros editor care a semnat în locul său această falsă autobiografie înțesată de fantasme aglomerate printre amintiri reale.

Alexandra Dean optează pentru un portret conturat cu pudoare și se ocupă de unicitatea adevăratei Miss Lamarr, fără să insiste asupra senzaționalului. Cu siguranță, starul de origine austriacă a cunoscut din plin acele «uppers and downers»,  specifice „caruselului”/sistemului hollywoodian: viteza și afetaminele făceau parte din ritualul cotidian pentru a putea ține pasul cu ritmul infernal al turnajelor, să fii subțire și plină de grație o zi întreagă însemna și Nembutal, somnifere și alte barbiturice ca să reziste în acel permanent „joc de artificii”. Nu omite nici faptul că, deși Hedy avea origini evreiești, artista e adepta legăturilor periculoase: un prim soț care se ocupa cu vânzarea-cumpărarea de arme și era simpatizant al naziștilor, amanți fără scrupule, o cleptomană recurentă (subiectul multor crize provocate de acele cocktailuri de calmante și euforizante). Documentarul asamblează extrase din filme, fotografii, interviuri, animații și declarații ale apropiaților (familie, din industria cinematografică, jurnaliști) și aproape că a transformat-o într-o adevărată eroină; în dosul fațadei era inventatoarea. În spatele licențiosului film din 1933, și-a apariției sale nud, în ciuda  numeroaselor sale mariaje și divorțuri cu bărbați care o tratau ce pe un trofeu și în pofida problemelor legate de barbiturice (în vogă în mediile hollywoodiene) o regăsim pe femeia care a demontat și re-asamblat carcasa. Documentarul are meritul de-a prezenta această întreagă disecție și de a permite o mai bună înțelegere a împlinirilor sale. Abia la finele vieții, actrița a primit o distincție a meritelor sale, la ceremonia de decernare a premiilor Milstar din 1997. Subtilă, artista a lansat remarca și a punctat: „Brusc, am devenit inteligentă”.

Regia: Alexandra Dean

Scenariul: Alexandra Dean

Muzica:   Jeremy Bullock și Keegan DeWitt

Imaginea: Buddy Squires și Alex Stikich

Montajul: Alexandra Dean, Penelope Falk și Lindy Jankura

Distribuția: Hedy Lamarr

Durata: 88min

Articol publicat în revista Catchy

 
Comentarii închise la De la Extaz la wi-fi, cu Hedy Lamarr – Bombshell: The Hedy Lamarr Story

Scris de pe septembrie 25, 2018 în Cinema, Feminin, Film, Film documentar

 

Etichete: , , , ,

 
Ramona Sandrina Ilie

Bine ați venit în Iubendia! Locul unde povestim despre oameni, întâmplări şi viaţă fără manual de utilizare! Semne de circulație: Iubirea, Bunătatea și Bunul simț!

La Cause Littéraire

True strength is delicate

Philosophy Matters

A practical guide to living the good life

Edito content aufeminin

True strength is delicate

Agenda LiterNet

True strength is delicate

WebCultura

WebCultura | Cultura pe Web