RSS

Arhive pe etichete: Ironie

Cheers, Kate Moss! – Absolutely Fabulous: The Movie

Dialoguri efervescente, comic de situație din belșug și o complicitate feminină legendară: cel mai „trashy ”duo britanic a trecut cu brio și pariul/testul marelui ecran. Absolutely Fabulous:The Movie devine un savuros festival urban, în care orice bagatelă capătă proporții uriașe. Deși nu are pretenția de a fi sinonimă cu divertismentul „british”, precum renumita serie Beans, destinată familiilor și copiilor, are publicul său fidel.

După ce, timp de cinci sezoane, la BBC, a ținut în priză audiența, duetul – Eddy și Patsy – virează spre marele ecran într-un lungmetraj realizat de Mandie Fletcher. Adaptarea cinematografică a seriei britanice -„cult”, din anii ‘90, este un bun prilej de încântare pentru fanii celebrelor Eddie și Patsy. O concentrare maximă de gaguri speră să devină un merituos „best of”.

Absolutely Fabulous 1

Până aici, nimic nou sub soare, doar smogul londonez planează leneș… Seratele mondene se țin lanț, iar micul dejun de după are mereu gustul injecțiilor cu silicon. Așadar, „the international PR guru” Edina Monsoon (Jennifer Saunders) și „sex-crazed magazine editor” Patsy Stone (Joanna Lumley) duc, în continuare, o viață fascinantă: fac cumpărături, consumă băuturi alcoolice și merg în cele mai tari cluburi din Londra. Întorsăturile le dau serios de furcă celor două cincantenare. Rotofeia brună (Jennifer Saunders) e alcoolică, bulimică, cumpărătoare compulsivă, excesivă în tot, mamă a unei adolescente (devenită deja fată bătrână) ochelariste (Julia Sawalha), obișnuită să rămână în acea postură reprimantă de părinte/copil. Cealaltă, Patsy e un fost manechin, blond platinată, cu buze scăldate de carmin și își menține versatilitatea (pozând chiar și în travestit; fizicul îi permite). Acest duet care bea doar Bollinger (niciodată mai devreme de amiază) își permitea cam tot ce se poate, mai puțin… bunul gust.

Absolutely Fabulous 2

Dacă înainte beau șampania precum laptele de la micul dejun, acum, agenda cu adrese se subțiază, în vreme ce nici cardurile nu mai pot ține pasul cu fabulosul „tren al vieții” al celor două etern-adolescente. Prin urmare, se decid să și-o apropie mai mult pe Kate Moss și să se ocupe de relațiile publice ale top-modelului. Întrevederea virează spre dramă atunci când, în  mod accidental, Eddy o trântește în Tamisa pe celebra Kate. Acuzată că ar fi „asasinat una dintre «perlele Coroanei britanice»”, se refugiază nicăieri altundeva decât pe Coasta de Azur, însoțită, evident, de Patsy. Cele două fug, fără niciun ban, pe Riviera franceză și ticluiesc un plan pentru a se ascunde definitiv în acest cuib al milionarilor și să trăiască o viață de lux.

Absolutely Fabulous 3

Absolutely Fabulous devine o piedică în calea politeții britanice deoarece lungmetrajul demontează, până în pragul absurdului, viața celor două suflete-pereche. Spiritul le-a rămas neatins, iar personajele își continuă frenetica lor cursă adolescentină, abuzând de șampanie și refuzând cu încăpățânare să îmbătrînească, precum virulentul Peter Pan. Actrițele sunt într-o formă bună și se re-găsesc la o mare distanță de ceea ce numim (generic) „calmul englezesc”. Înconjurate  de „guests” precum Kelly Hopen (Brienne de Tarth din seria Game of Thrones), Jerry Hall, Joan Collins, sau de celebrii creatori de modă, Stella McCartney și Jean Paul Gaultier, cele două complice ne livrează un show fidel spiritului seriei eponime. Absolut fabulos!

Absolutely Fabulous 4

În cursa contra cronometru, din sudul Franței, panicate peste măsură, caută de zor bărbați bogați pentru a le scoate din belele. Ritmul frenetic le poartă printre cele mai exotice apariții din lumea luxoasă. Într-o vreme în care puritanismul revine în forță, ne amuzăm de etalarea fără complexe a celor două eroine libertine. Trebuie, însă, un fin „connaisseur” al tribulațiilor ego-narcisiste (ale celor două dive mondene/Ab Fab) pentru a le evalua la justa lor valoare, altfel ar putea pica în ridicol. Dacă în unele dintre episoadele din serialul de televiziune, ritmul mai scădea (și din pricina unor excese ale personajelor secundare, adesea „too much”) lungmetrajul evită astfel de tempouri, părând, mai de grabă, un episod în versiunea XXL.

Absolutely Fabulous 5

În versiunea pentru marele ecran, scenariul scris de par Saunders (Edina) se bazează pe spumoasele dialoguri autoreferențiale dintre cele două „guru” ale lumii mondene, depășite, într-o Londră ale cărei recente referințe au devenit Jean-Paul Gautier, Madonna, Lulu și veche „madame Trump”, Ivana. Acest film devine o acidă parodie a lumii excentrice și superficiale din modă/„haute-couture”. Ca și în serial, aparițiile recurente ale unor staruri precum Lulu, Joan Collins și Emma Bunton (din formația Spice Girls) stârnesc zâmbete. De această dată, în rolurile secundare, se ivesc și „cameleoni” contemporani: actori „gay-friendly” precum Rebel Wilson sau Chris Colfer (cunoscut din seria Glee). Succesiunea de catastrofe-hilare prin care trec eroinele este o analiză a universului sclipicios, care se dovedeşte a fi mai „competitiv” decât Jocurile Olimpice. Evident, pivotul firului narativ al întregului film, rămâne Kate Moss, cea care face legătura dintre mai toate generațiile. Că doar presupusa ei moarte accidentală („știre”preluată și gonflată de mass-media) a dat startul într-o frenetică cursă, dar cu o notă specială, un soi de sensibilitate care o salvează de caricatural, printre cardurile Visa aurite, sperând să se ajungă astfel la porțile Paradisului.

Desigur, pentru cei neinițiați, interesul ar putea fi limitat, dar cu puțin efort, se pot desluși subtilitățile unei comedii caustice, în care femeile nu reprezintă doar un decor vivant. Ab Fab e un concept caricatural care poate isca unele confuzii (inclusiv de gen), iar această inversiune voită ia în zeflemea codurile și rolurile sociale de mult stabilite (bărbat-femeie). Cum ar spune Patsy: „What the F…, darling!” indicând oglinda rolurilor și genurilor inversate, oferind o reușită caricatură a machismului. Genericul seriei originale a fost reinterpretat cu clasă și tușa necesară de „glam” inspirata și talentata Kylie Minogue. Așadar, printre excese pigmentate cu sex, drog și botox, asumate „politically incorrect”, fetele din Absolutely Fabulous/Ab Fab nu prezintă nici urmă de riduri și lasă pensionarele să suspine.

Regia: Mandie Fletcher
Scenariul: Jennifer Saunders
Producători: Damina Jones și Jon Plowman
Imaginea:  Chris Goodger
Montajul: Anthony Boys și Gavin Buckley
Muzica: Jake Monaco

Distribuția:
Jennifer Saunders – Edina/ „Eddy” Monsoon
Joanna Lumley –  Patsy Stone
Julia Sawalha – Saffron/„ Saffy” Monsoon
June Whitfield – Mama
Jane Horrocks –  Bubble
Chris Colfer –  Christopher

Durata: 91 min

Premii, festivaluri, nominalizări:

Diversity in Media Awards, 2017: Nominalizare pentru „Movie of the Year

Articol publicat în revista Catchy

 

Etichete: , , , ,

Risum teneatis, amici?

Seducţia este un proces îmblânzit de bariere şi de tabuuri, aşa încât pentru anumiţi oameni este uşor să aibă aventuri, pe când pentru majoritatea este foarte dificil. Cam aşa denunţa, în primele sale romane, Michel Houellebecq iluzia deschiderii nesfârşite. Astfel, dragostea e rezervată numai unui număr mic de persoane: frumoşii, bogaţii, puternicii – şi este refuzată tuturor celorlalţi – Fast Food, Instant Love, Easy F**k.  În viziunea acestui enfant terrible, seducţia este un schimb extrem de codat, în care cei frumoşi, bogaţi şi puternici se tratează în cerc închis, excluzând marea masă a bărbaţilor şi a femeilor. Adevărata caracteristică a dragostei este, mai degrabă,excluderea, dificultatea de a obţine recunoaşterea. Oamenii obişnuiţi se luptă cu singurătatea, cu neputinţa de a-şi găsi un partener.

Acestea fiind spuse, autorul romanelor Platforma şi  Particulele elementare este cel mai citit scriitor francez în afara Hexagonului. Aplicând cu dibăcie strategii de marketing şi cu o certă valoare intrinsecă a scriiturii, el a renunţat să mai sfideze opinia publică prin opţiuni incorecte politic.

În romanul Harta şi teritoriul,  nu a mai luat Islamul în derâdere, nici sexul în serios; atenţia s-a deplasat de la loisir şi pornografie către artă şi filosofie. Stârnind aprige controverse între membrii votanţi ai Academiei Goncourt, scriitorul aplică, cu succes, procedeul punerii în abis şi captează rumoarea lumii, vanităţile ei. Aduce în faţa cititorilor o carte limpede, fără asperităţi, bine racordată la tendinţele culturale actuale. Are o nuanţă de umor şi de autoderiziune, care poate da impresia de tragic, deşi este doar  o manipulare a codurilor narative dominante.

Romanul urmăreşte parcursul unui artist plastic contemporan, Jed  Martin, care trece prin perioade succesive de creaţie. În prima dintre acestea, se dedică inventarierii fotografice a obiectelor civilizaţiei industriale. În a doua etapă, descoperă virtuţile  artistice ale hărţilor rutiere Michelin pe care le trasfigurează, prin fotografiere, în obiecte de artă. Ajutat de o exotică rusoaică, angajată a firmei Michelin, el descoperă spaţii turistice chic, care-i oferă prilejul de a ironiza tendinţele din industria loisir-ului, deja o marcă a autorului.

Părăsit de rusoaică, trece într-o nouă etapă artistică. Astfel, el concepe o serie de pânze dedicate figurilor marcante ale contemporaneităţii: manageri, ingineri, inventatori, surprinşi în mediul lor de lucru. Pentru deschiderea expoziţiei, galeristul îi cere un text teoretic, redactat de un intelectual marcant. Jed Martin îl solicită chiar pe Michel Houellebecq, prin intermediul lui Frédéric Beigbeder, prieten comun. Expoziţia cunoaşte un succes răsunător, drept urmare cei doi (pictorul şi galeristul) se îmbogăţesc. Houellebecq pastişează cu brio maniera criticilor de artă, mai ales în cazul analizei tabloului << Bill Gates şi Steve  Jobes discutând  despre viitorul informaticii>>.

Michel Houellebecq  va fi asasinat, iar Jed Martin va pune poliţia pe pista corectă.  Episodul crimei este o paranteză, o nuvelă poliţistă intercalată într-o conte philosophique. Este  pastişată inteligent după un autor de serie neagră, Thierry Jonquet (creator al romanului Mygale). În final, se retrage la ţară şi renunţă să mai picteze, preferând să contemple, cu detaşare şi oarece scepticism, transformările economice şi sociale. În paralel cu acţiunea principală, are unele întâlniri cu tatăl său. Acesta, un reputat arhitect, aflat într-o stare fizică extrem de precară, ia decizia să plece în Elveţia pentru a solicita eutanasierea. Episodul în care fiul său pleacă pe urmele acestuia este un bun prilej  de sarcasm la adresa instituţiilor a căror afacere se bazează pe cinism.

Cam toate persoanjele principale sunt doar ipostazieri ale autorului. Departe de a fi incolor, stilul, aparent simplu, are efecte bine controlate şi excelează prin intertextualitate. Houellebecq   pune în caractere italice clişeele şi ticurile limbajului contemporan, dar romanul este unul în care ideile sunt încarnate în trăiri, conversaţii, conflicte. Ele sunt expuse cu artă, nicidecum livrate cu un aer didacticist.

Un editorialist al cotidianului Le Monde afirma:”Dacă Balzac a fost romancierul lumii burgheze, care trăia  din rente, iar Zola cel al revoluţiei industriale, Houellebecq este romancierul emblematic al epocii informaţionale.”

Houellebecq redă lumea prin  personajele importante ale timpului său. Aşa cum harta nu este teritoriu, romanul nu este realitatea, ci reprezentarea comică, nihilisă sau romantică a lumii. Michel Houellebecq oferă mai multe piste pentru a-l călăuzi pe cititor în  meandrele aluziilor cuprinse în cartea sa.

“Să iubim viaţa şi căile fericirii (Risum  teneatis, amici?)” pare a (ne) sugera Houellebecq.

 

Etichete: , , , ,

 
Ramona Sandrina Ilie

Bine ați venit în Iubendia! Locul unde povestim despre oameni, întâmplări şi viaţă fără manual de utilizare! Semne de circulație: Iubirea, Bunătatea și Bunul simț!

La Cause Littéraire

True strength is delicate

Philosophy Matters

A practical guide to living the good life

Edito content aufeminin

True strength is delicate

Agenda LiterNet

True strength is delicate

WebCultura

WebCultura | Cultura pe Web