RSS

Arhive pe etichete: Mediu

Salvați zânele verzi! – Dare To Be Wild

E plăcut să visezi, iar dacă visul se-mplinește înseamnă că te-ai întâlnit cu fericirea. Ca un frumos vis apare și filmul Dare To Be Wild. Când omenirea are mari probleme cu mediul înconjurător (încălzirea globală, poluarea, infestarea apei potabile ș.a.m.d.), cinemaul britanic pune la dispoziție soluții. Iată că a existat o poveste reală, ivită dintr-o zonă de nișă/horticultura, care să hrănească imaginația și să pună în mișcare o întreagă echipă de cineaști pentru a lansa filmul-mesaj: Dare To Be Wild. În 2002, Mary Reynolds (la doar 27 de ani) a devenit celebră fiind prima femeie britanică care-a reușit să obțină Medalia de Aur la renumita competiție „Chelsea Flower Show” datorită sanctuarului celtic proiectat și construit de echipa sa. Dorința  ei fusese aceea de-a aduce în atenția tuturor frumusețea și autenticitatea, așa cum se regăsesc în acele „countryside” pierdute de marile aglomerări urbane. Tânăra arhitectă a dedicat mult timp și multă energie simplității naturale contrapuse formalismului plat din grădinile urbane. Vivienne DeCourcy a ales această poveste adevărată ca punct de pornire în demersul său cinematografic: de-a rescrie istoria unui triumf răsunător împotriva convenționalismului și-al blazării.

Dare To Be Wild 1

Dare To Be Wild este genul de film biografic inspirațional, care introduce cu bună știință fantezia în planul realității și invită privitorul să îndrăznească mai mult și să tindă spre aspirații mai înalte. Privitorul face cunoștință, de la primele cadre ale filmului, cu micuța Mary, o fetiță înconjurată de zâne și druizi. Cronologia este necesară pentru a pătrunde mai bine sensul viitoarei sale profesii – horticultura: designer de peisaje. Copila de odinioară – Mary Reynolds (Emma Greenwell, cunoscută mai ales din pelicula Love and Friendship) – a fost crescută de tatăl ei (Don Wycherley) cu dragostea pentru habitatul natural, așa cum făceau vechii celți și a învățat-o să-și cultive spiritul de aventură/cunoaștere. Păstrându-și datele inițiale, Mary desenează grădini magice într-un tainic album, apoi ajunge să lucreze alături de Charlotte Heavey (Christine Marzano), în calitate de „garden designer to the rich and fabulous”. Șireata Charlotte  profită  din plin de talentul nativ al inocentei Mary și preia, fără jenă, multe elemente proiectate de aceasta. Cea mai bună prietenă – Eve (Lorna Quinn) – o avertizase deja pe naiva irlandeză: „Make sure you’re not ripped off”, dar fără efect. Trădată (în idealuri și proiecte) în lumea dură a societății din Dublin, perspectivele erau sumbre, dar Mary are o idee care poate schimba lumea.

Dare To Be Wild 2

Pentru a-și vedea visul împlinit are – însă – nevoie de multe lire sterline (£250,000 – înscrierea la concurs necesita garanția unor sponsori). Așa cum îi șade bine unei comedii romantice (ce-i drept, ivite, dintr-o poveste adevărată), se găsește și resursa financiară prin bunăvoința unor „zâne”. Frumușica Emma Greenwell a fost alegerea perfectă pentru idealista Mary, ilustrând cu mult farmec parcursul anevoios al tinerei artiste, pornite pe demolat idei preconcepute și pe injectat sălbăticie într-un domeniu anchilozat. Rămasă fără „job”, Mary se vede nevoită să intre în competiție cu rivalii/competitorii snobi de la concursul anual„Chelsea Flower Show ”; solicită ajutor colectivității hippie („Green Angels”). Aici, printre veselii și colorații botaniști, îl întâlnește pe expertul Christy Collard (Tom Hughes), care – inițial – i se împotrivește. Chipeșul activist pare mai interesat de reîmpădurirea ținuturilor deșertice din Africa decât de aranjamentele florale din Regatul Unit. Aprigă, în stare să dărâme și munții, Mary – pentru a-l convinge pe Christy să-i acorde ajutorul în planul său – călătorește până în Etiopia. După nenumărate „ups and downs”, Mary se regăsește pe sine mai puternică și gata să o înfrîngă pe „Cruella de Dahlia”, aspirând să devină cea mai importantă decoratoare în materie de horticultură.

Dare To Be Wild 3

Filmările efectuate de Cathal Watters și costumele realizate de Consolata Boyle confirmă imaginea de catalog Vogue a peliculei, astfel continentul negru devine o minunată oază încărcată de culoare și viață, printre orhidee și bisericuțe pitulate printre stânci, à la Out of Africa. Această buclă scenaristică nu a avut ca scop doar filonul romanțios (sudarea legăturii amoroase dintre tineri), ci promovarea ideii de conservare a mediului natural și de irigare a zonelor deșertice, de luptă împotriva încălzirii globale. Bazându-se pe distribuţie, costume și imagine, filmul poate părea un potpuriu de Nu-mă-uita, cu flashback-uri siropoase, cu multe clişee. Scenarista-regizoare – Vivienne Decourcy – a optat pentru o astfel de versiune, conștientă fiind de importanța mesajului și de profunzimea ideii de fond (ecologistă). În acest buchet de clișee din comediile romantice, nu se fac simțite ornamentele roz, fiindcă viorile celților domolesc și cele mai aspre spirite. Strania combinație dintre peisagistică și amor conferă o tonalitate aparte acestei romanțe boho-eco, iar legătura pare de-a dreptul organică. Mesajul central este evident: conservarea mediului natural și păstrarea purității, iar bombardamentul coloristic de pe ecran îl fac și mai ușor de acceptat. Dare To Be Wild poate fi un antidot pentru cinismul care ne copleşeşte în comediile (mai ales americane) actuale, încercând astfel să întărească ideea că dragostea nu a dispărut definitiv, iar natura trebuie conservată/salvată atât cât încă se mai poate.

Dare To Be Wild 4

Regia: Vivienne De Courcy

Scenariul: Vivienne De Courcy

Imaginea: Cathal Watters

Montajul: Nick Emerson

Costumele: Consolata Boyle

Muzica: Colm Mac Con, Iomaire

Efecte speciale: Niall Campion

Dare To Be Wild 0
Distributia:

Emma Greenwell – Mary Reynolds

Tom Hughes – Christy Collard

Alex Macqueen – Nigel Hogg

Janie Dee – Marigold

Christine Marzano – Charlotte ‘Shah’ Heavey

Lorna Quinn  – Eve

Alaa Safi – Imad

Michael Hough – Peter

Durata: 100 min.

 

Articol publicat în revista Catchy

 
Comentarii închise la Salvați zânele verzi! – Dare To Be Wild

Scris de pe iunie 7, 2018 în Cinema, Film, Filme de dragoste, Iubire

 

Etichete: , , , ,

Punct ţintit, dar nu tocmai lovit – Salmon Fishing in the Yemen

Cu o candoare vecină cu naivitatea, regizorul Lasse Hallström (autor al peliculelor Hachi: A Dog’s Tale, Dear John şi Chocolat) relansează o veche teorie potrivit căreia credinţa poate schimba orice, modificând ceea ce aparent pare imposibil. Astfel, un şeic excentric din Yemen îşi pune în minte să introducă somon în apele din ţara sa. Pasionat de pescuitul de somon din râurile Scoţiei, şeicul visează să-şi exercite pasiunea şi pe plaiurile natale. La Londra, şeful fundaţiei care gestionează operaţiunile acestuia este responsabilizat pentru cooptarea celor care pot face viabil acest proiect. Harriet, o tânără din guvern şi Alfred, un om de ştiinţă, vor fi solicitaţi să se ocupe de acţiunea vizată. Dr. Alfred Jones refuzase, iniţial, participarea la acest program, dar, din motive obscure de natură politică, va accepta propunerea.

Deşi afacerea pare un vis nebunesc, aventura pică la momentul potrivit pentru doi tineri implicaţi în proiect – vieţile lor private fiind în adânc impas. În timpul deplasării, se vor derula nenumărate peripeţii, mai ales că cei doi aveau viaţa privată calamitată ca punct comun. Pelicula este o adaptare a romanului Salmon Fishing in the Yemen al lui Paul Torday. Ecranizarea făcută de Simon Beaufoy, după best-seller-ul britanic, este un mariaj între o „poveste cu tâlc” şi o comedie romantică, deşi fluiditatea firului narativ este adesea artificială. Filmul descrie lumea arabă ca o adunătură de fanatici bărboşi sau emiri bogaţi şi excentrici, care-şi doresc o rezervaţie de somon sălbatic în plin deşert.Totuşi, ca să creeze alibiul perfect pentru realizarea unei comedii romantice, ar fi fost nevoie de ceva mai solid, fără doza de artificialitate la vedere.

Salmon Fishing in the Yemen

Lui Simon Beaufoy, scenarist al unor filme celebre precum Slumdog Millionaire sau 127 Hours, alegerea lui Lasse Hallström i se pare cireaşa de pe tort în materie de „comedii cu animale”. Ca totul să fie o reuşită, aduce inginerul piscicol (Ewan Mc Gregor) şi proiectul lui uşor abracadambresc: pescuitul ar mai reduce încleştările dintr-o ţară devastată de conflicte (pescuitul este o chestiune de credinţă chiar şi pentru materialiştii necredincioşi englezi). Omul de ştiinţă, cu aer de anti-playboy, specializat în piscicultură este responsabil pentru introducerea pescuitului de somon în wadi-urile aride din Yemen. Ewan Mc Gregor portretizează un fel de Forrest Gump gentil, dar uşor defazat cu realitatea. De aceea, intervenţia secretarei particulare a şeicului este determinantă. Emily Blunt, tânăra polivalentă şi ultra-specializată, aflată în slujba şeicului, dar şi presiunea redutabilei PR-iste a prim-ministrului, Patricia Maxwell (Kristin Scott Thomas), îl conving pe omul de ştiinţă să preia acest proiect. Aceasta de pe urmă credea că astfel va distrage atenţia publică de la ultima gafă comisă de guvernul britanic în Orientul Mijlociu.

Argumentul adus de Simon Beaufoy este la vedere – stigmatizarea moralismului simplist. Din fericire, această viziune este îmbrăţişată de toată lumea: realizatori, actori şi regizor. Prin urmare, pelicula va lăsa libertate de acţiune actorilor, ce par a fi încântaţi să devină puţin cabotini pe un teren exotic.

Idila dintre cele două personaje – capete ale afişului – nu este exploatată la maximum, deşi au fost lăsate portiţe narative. Ewan Mc Gregor este prins într-o capcană sentimentală între soţia carieristă şi noua lui amică (Emily Blunt), înnebunită de durere din pricina dispariţiei iubitului ei într-o misiune în Afganistan. La rândul ei, Kristen Scott Thomas joacă cu mare plăcere rolul şefei de la relaţii publice ale guvernului. Femeia activă devine o caricatură, subliniind cinismul din spatele cuvintelor mari ale unei sufragete fără ideal. Personajul lui Kristin Scott Thomas aduce cu sine satira politică. Discursul carismaticului Amr Waked, în rolul şeicului Muhammed, nu are legătură strict cu religia, ci încearcă să releve ideea de umanism.

Lasse Hallström, care-a oferit celei de-a şaptea arte pelicula Hachi, un film ce-a lăsat la vedere planul subiectiv al unui câine, aduce şi-n cazul acesta cadre superbe despre piscicografie. Regizorul suedez strecoară metafora piscicolă, pigmentând firul narativ cu aforisme şi imagini spectaculoase. Morala „poveştii cu tâlc” din Salmon Fishing in the Yemen nu este tocmai una uimitoare – trebuie să credem în visurile noastre. Realizarea imposibilului devine, în acest film, o dorinţă contagioasă, ce se poate uşor transfera şi spectatorilor.

Regizor: Lasse Hallström
Scriitor: Paul Torday / Scenarist: Simon Beaufoy
Compozitor: Dario Marianelli / Operator: Terry Stacey / Producător: Paul Webster / Monteur: Lisa Gunning
Distribuţia: Ewan McGregor (Alfred Jones), Emily Blunt (Harriet Chetwode-Talbot), Amr Waked (Sheikh Muhammed), Kristin Scott Thomas (Patricia Maxwell), Rachael Stirling (Mary Jones), Tom Mison (Robert), Catherine Steadman (Ashley)

Articol publicat în revista LiterNet

 
Comentarii închise la Punct ţintit, dar nu tocmai lovit – Salmon Fishing in the Yemen

Scris de pe februarie 19, 2018 în Cinema, Film, Filme de dragoste, Filme indie (independente)

 

Etichete: , , ,

Provocările eco-terorismului – The East

Al doilea lungmetraj al cineastului Zal Batmanglij, The East, ne introduce în microuniversul inedit al unei grupări anarhiste. Acest film se plasează între romance şi thrillerul politic aproape singular, dar care  insuflă prospeţime şi forţă cinema-ul independent american.

Fost agent al FBI, Sarah Moss (Brit Marling) lucrează sub acoperire pentru o agenţie privată, care se ocupa cu protejarea intereselor unora dintre cei mai puternici oameni de afaceri.     Cea mai recentă misiune a ei era aceea de-a se infiltra în grupul unor activişti ecologişti ce constituiseră mişcarea cunoscută sub numele “The East”. Misterioasa grupare de eco-terorişti ataca multinaţionalele care se făcuseră responsabile de pagube pentru mediul natural şi pentru marea masă a populaţiei, acţiunile acestor companii (farmaceutice, petroliere sau de exploatare minieră) fiind “camuflate” de bune intenţii.

Sarah, tânăra ultra-antrenată, rezistentă şi foarte abilă, se vede nevoită să participe la anumite acţiuni , alături de membrii grupului în care se infiltrase, având mereu dublă identitate. Rolul ei era de-a “scana” participanţii şi de a informa agenţia despre viitoarele acţiuni ale anarhiştilor. Astfel, trăind între două lumi (a celor de la The East şi cea a agenţilor de la Hiller Brood), se simte din ce în ce mai nesigură şi se vede silită să răspundă unor interogaţii majore.

The East începe asemeni unui coşmar al secolului al XXI-lea. O voce din off, imagini de amator, invadarea unui spaţiu intim cu substanţe toxice într-o casă, prin căile de aerisire anunţă  un nou tip de terorism: eco-terorismul. Zal Batmanglij surprinde trăsăturile unor indivizi, aparţinând unei grupări, până la extremele psihologice şi morale. Filmul The East este o gură de aer proaspăt în universul dulce-amărui al independenţilor Sundance. Cineastul decupează, cu rigoare, asamblează pe tiparele vechi ale thrillerului politic şi pune în valoare analiza psihologică.

Batmanglij îşi conduce, cu fineţe, actorii către personajele cărora trebuie să le dea viaţă pe ecran şi încarcă naraţiunea cu o energie ce se debarasează de artificiile formaliste. The East face să funcţioneze mecanismele de identificare şi de culpă morală. Actorii Brit Marling (coscenaristă) şi Alexander Skarsgard sunt plini de sinceritate şi se adecvează perfect partiturilor, iluminând această romanţă ce se suprapune coşmarului din fundal. “Chimia” dintre cei doi se simte şi pe ecran, făcând mai suportabilă grozăvia din spatele poveştii.

Pentru întâia dată, contextul schimbărilor climatice şi ecologia părăsesc terenul apocaliptic, de pseudo-anticipaţie, şi se regăsesc într-o manieră concretă, cu spaţiu şi corpuri. Universul surprins de cineastul american este coerent şi în directă legătură cu subiectul abordat (minunatul spaţiu natural se contapune coloşilor urbani din beton şi sticlă). Imaginile care se succed  conferă peliculei o dimensiune dramtică, pe un fundal sonor ce mixează creaţii ale lui Mozart, Brahms cu cele ale lui Arvo Pärt şi Rostam Batmanglij. Distribuţia aduce în faţa spectatorilor actori precum Ellen Page (cunoscută din ultra-celebrul Inception), Alexander Skarsgard (aici, cu un aer de gúru carismatic), Brit Marling, Patricia Clarkson, Toby Kebbell, Shiloh Fernandez aflaţi între morala absolută şi zonele gri.

The East demonstrează puterea ficţiunii filmice şi ca (un) semnal de alarmă pentru lumea actuală, ce încă se simte puternică şi bine adăpostită de peisajul socioeconomic al modernităţii.

The East

Regizor: Zal Batmanglij
Scenarist: Zal Batmanglij, Brit Marling
Compozitor: Halli Cauthery, Harry Gregson-Williams
Operator: Roman Vasyanov
Producător: Michael Costigan, Jocelyn Hayes, Brit Marling, Ridley Scott, Tony Scott
Monteur: Bill Pankow

Distribuţia:
Brit Marling (Sarah)
Alexander Skarsgard (Benji)
Ellen Page (Izzy)
Patricia Clarkson (Sharon)
Aldis Hodge (Thumbs)
Toby Kebbell (Doc)
Shiloh Fernandez (Luca)

Articol publicat în revista WebCultura

 

Etichete: , ,

 
Ramona Sandrina Ilie

Bine ați venit în Iubendia! Locul unde povestim despre oameni, întâmplări şi viaţă fără manual de utilizare! Semne de circulație: Iubirea, Bunătatea și Bunul simț!

La Cause Littéraire

True strength is delicate

Philosophy Matters

A practical guide to living the good life

Edito content aufeminin

True strength is delicate

Agenda LiterNet

True strength is delicate

WebCultura

WebCultura | Cultura pe Web