RSS

Arhive pe etichete: Sacrificiu

Cum să îl găsești pe Făt-Frumos

 

_Flirting_in_the_Parlor_

Cunoaştem cu toţii basmele clasice, devenite populare prin celebritate. În aceste poveşti, există mereu binomul «femeie-bărbat» supus unor probe dificile. Se poate lesne observa că, de obicei, femeia este cea care trebuie să depăşescă nişte obstacole pentru ca binomul să rămână perfect încadrat în replica de final “şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.

Norman Rockwell (1894-1978)|Marriage Counselor, 1963|Illustration intended for The Saturday Evenin Post, c. 1963 but unpublished; offered to Ladies Home Journal, 1972

Şi nu numai atât, femeilor li se cere să facă eforturi suplimentare pentru că Făt-Frumos este, desigur, prietenos şi atrăgător, dar cu un uşor deficit de personalitate (gust şi inteligenţă). El este un erou pozitiv graţie farmecului personal şi atât; adesea, este foarte… evaziv.

Norman Rockwell – Couple at Midnight

Versiunile (post)moderne ale basmelor, realizate în studiourile Disney, demonstrează că bietul Făt-Frumos nu are prea multe opţiuni. Astfel, în Mica Sirenă, prinţul Eric are în faţa lui mereu o femeie de excepţie, dar cade pradă aparenţelor şi nu poate să aprecieze valoarea reală a celei care i se oferă. În ignoranţa lui, chiar o lasă să plece. Ca şi Cenuşăreasa, Ariel apelează la tot felul de personaje feminine (naşă, bunică, surori) ca să capete înfăţişarea care ar putea să-i capteze atenţia lui Făt-Frumos. Din păcate, la el funcţioneză cu succes formula “scopul scuză mijloacele” şi nu strâmbă din nas că pantoful de cristal era un truc, ci o va plimba pe Cenuşăreasă pe frumosul lui cal alb. La fel şi în Albă-ca-Zăpada, prinţul n-o găseşte pe frumoasa fată până ce aceasta nu moare. Pare destul de lipsit de imaginaţie, căci el se îndrăgosteşte de un cadavru expus de nişte pitici. În Rapunzel, Făt-Frumos, lipsit de ambiţie, nu e apt să găsească o soluţie pentru a o elibera pe blondină din turnul ei, nu e în stare să realizeze nici măcar o scară mobilă. Capacitatea de sacrificiu de sine o etalează, cu succes, Belle din Frumoasa şi Bestia. Aflată departe de protecţia paternă, ea îngrijeşte cu abnegaţie şi iubire o bestie ca abia, în final, această creatură să se transforme într-un bărbat adevărat.

Se pare că în mai toate basmele, prinţesele îşi găsesc prinţii, dar cu un preţ destul de piperat. Ca să ajungă la acel izbăvitor “au trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi”, ele semnează pactul cu un oarece compromis. În general, femeia plăteşte – şi în basme – un preţ mai mare. Orice am crede fiecare dintre noi despre fericire şi amor, deşi poate părea jignitor, totuşi Făt-Frumos (din basme) este cel care-i oferă eroinei o viaţă perfectă. De aceea, nu contează preţul pe care ea trebuie să îl plătească.

Via WebCultura

Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura și că întotdeauna “Les beaux esprits se rencontrent.

Articol publicat în revista Bel Esprit

 
Comentarii închise la Cum să îl găsești pe Făt-Frumos

Scris de pe martie 20, 2019 în Eseu, Postmodernitate, Poveşti, Relativitate, Tipare

 

Etichete: , , , ,

Puterea iubirii – Testament of Youth

În vremuri de oroare, poate dragostea să fie mai puternică decât armele?

Situat între Gone with the Wind și Bright Star, filmul realizat de James Kent, Testament of Youth, țese  – din fuiorul grav al ororilor războiului – o duioasă poveste de iubire. La începutul narațiunii filmice, suntem purtați printre imaginile vieții tihnite de dinainte de Primul Război Mondial, apoi, suntem conduși printre răniții de pe câmpurile de luptă. Încă de la afiș – o tânără cu aer fragil îmbrățișează un soldat aflat într-un vagon din lemn – putem distinge genul acestei pelicule: melodramă. Testament of Youth face portretul unei femei puternice, deși foarte tânără. Pasiunea și forța iubirii o smulg din doliul impus de pierderea unor ființe dragi. Cineastul britanic, James Kent, apelează, și-n acest lungmetraj, la forța evocatoare a imaginii, cea care i-a adus succes în realizarea seriilor televizate (The Secret Diaries of Miss Anne Lister, The Thirteenth Tale).

Testament of Youth 1

În pofida lacrimilor sugerate din debut, Testament of Youth împletește cu succes emoțiile cu rațiunea, înrămând esența: ororile războiului. Prima conflagrație mondială a constituit cadrul general pentru această ecranizare făcută după scrierile celebrei autoare Vera Brittain. Figură emblematică a dreptei, scriitoarea a însuflețit spiritul vremii cu ideile sale pacifiste. Pelicula realizată de James Kent devine un omagiu adus acestei femei. Cineastul a reaprins flacăra romanțiozității englezești cu imaginea Verei Brittain (1893-1970), tânăra aparent fragilă, dar ambițioasă și puternică. Suflul epic al poveștii de pe ecran este animat de momentele de romantism, dar și de revoltă contra unei societăți care-i oferea doar rolul de spectatoare.

IMG_2149.CR2

Așadar, în Marea Britanie (în anul 1914), Vera Brittain, o tânără cu spirit de frondă, care realizează că destinele tuturor celor din generaţia ei fuseseră iremediabil afectate de începutul războiului, este hotărâtă să ajungă scriitoare. Viețile tuturor celor dragi ei : logodnicul Roland Leighton, fratele Edward și prietenul Victor – vor fi bulversate de atrocitățile conflagrației. O vom urmări pe Vera cum se străduiește să dea piept cu greutățile: de la studiile universitare, sub cupola Universității Oxford, ajunge în corturile de campanie, îngrijind ca infirmieră, numai și numai din dorința de-a ajuta semenii aflați în suferință. Juna delicată, dar și exaltată, care parcurge un veritabil slalom printre dramele micului şi marelui cotidian este interpretată, cu grație și aplomb, de talentata Alcia Wikander.

Testament of Youth 3

Deși conține numeroase locuri comune (o idilă în plină desfășurare a războiului, o familie dezmembrată, iubirea sfâșiată), Testament of Youth propune o formulă mai rar folosită, versiunea oferită de o femeie. Vera Brittain este genul de eroină ambițioasă, care preferă să aleagă concursul de admitere la Universitate / Oxford în loc să primească un pian, așa cum ar fi făcut mai toate fetele de condiție asemănătoare (din „familiile bune”). Întâlnirea cu Roland Leighton (Kit Haring­ton), pasionat și el de literatură, o stimulează și-i dă forță creatoare. Povestea de iubire, așa cum era de anticipat în acest caz, se stinge odată cu moartea pe front a lui Roland, dar rămâne vie flacăra sa. Femeia tânără se vede nevoită să învețe cum să-și îndeplinească rolul atât în timpul războiului, dar și după ce acesta se încheie. Fără să cadă în patetism sau în violență, filmul cucerește prin forța de-a sugera: nici urmă de efuziuni sentimentale ori de exagerări cu scene de groază cu trupuri sfârtecate de explozii. Ororile războiului sunt analizate prin prisma dorinței arzătoare a unei întregi generații de-a nu se mai repeta asemenea grozăvii. Cu un accent britanic ireproșabil, steaua noii cinematografii europene, Alicia Vikander, întrupează o tânără care se maturizează rapid, de la un  minut la altul al peliculei, și devine o femeie matură și încrezătoare. Testament of Youth se transformă dintr-o poveste despre război într-un veritabil apel la pacifism, pledând contra urii și răzbunării. În perioada publicării cărții, apelul n-a fost bine receptat  pentru că, numai la zece ani distanță, ororile s-au repetat.

Alicia Vikander as Vera Brittain

Reușita acestei pelicule elegante rezidă în frumusețea imaginii (Rob Hardy), rigoarea regiei și calitatea fără cusur a interpretării artistice. Camera de filmare se strecoară abil printre sânge și noroi pentru a surprinde chipurile expresive ale tinerilor actori. Alicia Vikander oferă încă o dată măsura talentului său, reușind un portret plin de nuanțe: discreție, suferință, delicatețe, sinceritate, forță. Este secondată de un trio masculin impecabil, alcătuit din actorii Kit Harington, Taron Egerton și Colin Richardson. Rolul femeii – într-o societate cu norme rigide -, când poziția de scriitor sau artist nu era bine delimitată, este tratat cu inteligență și multă finețe. Noblețea întregului ansamblu ne reamintește de acel „savoir-faire în materie de filme istorice, specific britanicilor. Înconjurat de o distribuție internațională, James Kent atinge, implicit, o coardă sensibilă: toate statele lumii au fost lovite de acest flagel planetar.

IMG_0083.CR2

Testament of Youth rămâne un film delicat care tranșează cu finețe evenimentele dramatice și faptele istorice, cu momente de pietate (scenele din corturile de campanie înțesate cu muribunzi germani), dar și cu forță de sugestie: împiedicarea repetării unei asemenea catastrofe.

Regizor: James Kent
Scenarist: Juliette Towhidi
Operator: Rob Hardy
Muzica: Max Richter
Producător: David Heyman
Scenograf: Jon Henson
Monteur: Lucia Zucchetti

Distribuţia:
Alicia Vikander (Vera Brittain)
Kit Harington (Roland Leighton)
Taron Egerton (Edward Brittain)
Emily Watson (Mrs. Brittain)
Hayley Atwell (Hope)

 

Articol publicat în revista Catchy

 

Etichete: , ,

 
Ramona Sandrina Ilie

Bine ați venit în Iubendia! Locul unde povestim despre oameni, întâmplări şi viaţă fără manual de utilizare! Semne de circulație: Iubirea, Bunătatea și Bunul simț!

La Cause Littéraire

True strength is delicate

Philosophy Matters

A practical guide to living the good life

Edito content aufeminin

True strength is delicate

Agenda LiterNet

True strength is delicate

WebCultura

WebCultura | Cultura pe Web