RSS

Arhive pe etichete: Warner Bros

O eroină tandră și pacifistă – Wonder Woman

 Cu siguranță, o femeie puternică, ivită din mitologia antică, dar plasată în plin război mondial, dornică să iubească, dar și să se lupte, nu poate fi decât incitantă, având în vedere legiunile de supereroi (Superman, Batman, Spiderman, X-Men, Iron Man, Hulk, Ant Man, Dr. Strange) care populează marile ecrane. Ingenioasă, dar și spectaculoasă, superproducția studiourilor Warner Bros alimentează dorința de egalizare a unora dintre femei, dar păstrează și linia tradiționalist-femeiască.
Wonder Woman poate fi categorisit drept un superfilm! Bunăoară, putem spune: «Misiune îndeplinită !» – divertisment, eroism și devotament într-o cauză nobilă, scene de acțiune ultramoderne, într-un lungmetraj semnat de o femeie (Patty Jenkins). Apărută în secolul trecut, în perioada anilor ’40, printre supereroii masculini, «Femeia Fantastică»/Wonder Woman a cunoscut vicisitudinile universului benzilor desenate, păstrându-și, totuși, popularitatea, într-o descendență feministă. De-a lungul timpului, a fost eroina din benzile desenate, apoi a trecut în rândul eroinelor de desene animate, urmând să facă pasul către cinematograf. În fapt, cuvântul englez „super-heroes” este o marcă înregistrată de DC Comics și Marvel Comics.

Grație unei intrigi abil construite și datorită efectelor vizuale, aproape copleșitoare, Wonder Woman și-a croit propriul său drum, câștigând teren, alături de ceilalți eroi ai mitologiei actualizate. În deceniile 7-8, din veacul trecut, seria televizată – despre eroina minunată – a cunoscut un enorm succes de public mulțumită actriței Lynda Carter. Prin urmare, look-ul acesteia (șort, cizme înalte, bustieră în culorile drapelului american, diademă și un lasou la centură) a devenit o adevărată emblemă. În versiunea din 2017, femeia minunată care ne este adusă în prim-plan face parte din familia amazoanelor. Încredințându-i rolul titular israeliencei Gal Gadot, realizatoarea n-a făcut decât un pariu pentru un chip atipic într-un trup de manechin, în postura unei eroine cu alură dulce-naivă, dar combativă.

Așadar, înainte de a deveni Wonder Woman, Diana a fost prinţesa din Amazon, crescută într-un paradis izolat şi antrenată pentru a deveni de neînvins în orice luptă. În acel Eden îndepărtat (utopica insulă Themyscira), se prăbuşeşte un pilot american (combatant în Primul Război Mondial). Tânărul o avertizează că urmează să izbucnească un război care va zdruncina lumea. Prin urmare, Diana decide să renunţe la liniştea căminului său, convinsă că intervenţia ei poate opri ameninţarea. Această hotărâre de a lupta alături de oameni pentru a opri toate războaiele o va ajuta pe Diana să își descopere marile puteri şi adevăratul său destin. Prima parte a lungmetrajului, semnat de realizatoarea Patty Jenkins (Monster), fixează rădăcinile personajului într-o solidă mitologie, cu scopul de-a îl plasa apoi într-un context lărgit. Prologul (destul de lung!) remarcabil din punct de vedere vizual este menit să relanseze eroina. Nu trebuie să omitem faptul că, la origine, «Femeia Fantastică» a apărut în perioada 1940-1950 (eroină de benzi desenate/Comics).

În blockbusterul produs de Warner Bros, Diana-Femeia-Fantastică va deveni combatant în prima conflagrație mondială, încercând să îl învingă pe Ares, zeul războiului. Linia de demarcație e clară: războaiele trecutului, cu toate ororile sale și era industrială. Cu acțiunea plasată în 1918, filmul capătă aspectul unui veritabil steampunk, fidel primei revoluții industriale. Salturile temporale sunt realizate armonios datorită iscusitului scenarist Allan Heinberg (Sex & the City, Grey’s Anatomy, Scandal) și mulțumită directorului de imagine Matthew Jensen. Acestora li se alătură Gal Gadot, ce revine în rolul super-eroinei, alături de Chris Pine, Robin Wright, Danny Huston, David Thewlis, Connie Nielsen şi Elena Anaya.

Ca și în cazul celorlalți supereroi, Diana se va confrunta cu o forță opusă. Antagonsimul se regăsește în scriitura de la bază: personaje total opuse (unul solar, care levitează, traversând cerul pentru o cauză nobilă; celălalt, nocturn, ivit din adâncurile lumii, justificând mizantropia abia voalată). În Wonder Woman, regăsim câteva dintre fundamentele esteticii snyderiene: relantiul, lumini puternice vs. tenebre, tablouri (deliberat) kitsch care glorifică figurile olimpiene.

Întreaga imaginerie demonstrează fascinația pentru acel „Übermensch” care jongla cu regulile omenești într-un cadru baroc. Trebuie să nu pierdem din vedere faptul că Diana este fiica lui Zeus și e decisă să părăsească lumea amazoanelor, iar statura sa depăşeşte realitatea; e o fiinţă fabuloasă ale cărei aventuri ţin de fantastic, legendă, mitologie, în ciuda cadrului parțial realist. Super-eroina cu chip de fetiță uimită e un amestec fermecător de naivitate contrabalansată de o siderantă forță fizică (se luptă precum Thor), dar și de aptitudinea ireproșabilă de combatant întru dreptatea absolută. Îndrăgostită de un spion britanic (charismaticul Chris Pine), șăgalnica eroină alege să apere pacea mondială chiar în perioada în care soldații Kaiserului mitraliau orice le apărea în cale. Așadar, în costumația sa colorată, Diana-Femeia-Fantastică glisează între tranșeele germane și cele franceze, într-un soi de „No Man’s Land” cu vocație metaforică. Frisoanele sunt garantate dacă nu ești familiarizat îndeajuns cu universul supereroilor.

Minunea poate funcționa și două ceasuri jumătate dacă încă mai crezi în puterea iubirii, în discursul pacifist și agreezi tușele feministe. În fond, Wonder Woman reactivează cultul miraculosului, dar pledează pentru pace și iubire, nu doar ca o simplă figură iconografică, ci devine chiar un simbol.

Regia: Patty Jenkins

Scenariul: Zack Snyder, Allan Heinberg, Jason Fuchs după personajul Wonder Woman din seria de benzi desenate (William Moulton Marsto, DC Comics)

Imaginea: Matthew Jensen

Decorurile: Aline Bonetto

Costumele: Lindy Hemming

Montajul: Martin Walsh

Muzica: Rupert Gregson-Williams

Distribuția: Gal Gadot (Diana/Wonder Woman), Chris Pine (Căpitanul Steve Trevor), Connie Nielsen (Hippolyta), Robin Wright (Antiope), Danny Huston (Generalul Ludendorff), David Thewlis (Sir Patrick Morgan), Elena Anaya (Dr Maru), Lucy Davis (Etta Candy)

Durata: 2h21

Articol publicat în revista Catchy

 
Comentarii închise la O eroină tandră și pacifistă – Wonder Woman

Scris de pe noiembrie 19, 2019 în Blockbuster, Cinema, Film, Modernitate

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

Magizoologie, marcaWarner Bros – Fantastic Beasts and Where to Find Them

Mădălina DumitracheDupă șapte romane adaptate pentru ecran în opt filme și după o piesă de teatru, J. K. Rowling  semnează primul ei scenariu original pentru o ecranizare cinematografică. Îndrăgita autoare rămâne fidelă universului creat în jurul eroului său, Harry Potter, dar… fără el. De această dată, locul său este preluat de Newt Scamander, autorul unei cărți – Fantastic Beasts. Chiar dacă realizatorul, David Yates, a semnat deja patru filme din franciza Harry Potter, iar rolul principal este deținut de Eddie Redmayne, oscarizat pentru interpretarea astrofizicianului Stephen Hawking, britanica își va mai adăuga un trofeu în palmares, odată cu acest nou proiect: Fantastic Beasts and Where to Find Them. La cinci ani după încheierea seriei cinematografice Harry Potter, studiourile Warner presară pulberi magice din vâlvătaia creatoare a  binecunoscutei J.K. Rowling.

fantastic-beasts-1

Vom regăsi o parte din ingredientele utile autorilor unei saga de succes: vietățile fantastice din titlu sunt la întâlnire,dar așezate, în ordine, ca într-un bestiar, apoi urmează o suită de scheciuri și, desigur… intriga. Acțiunea se concentrează în jurul unui adolescent, traumatizat de o mamă bigotă, dar care posedă miraculoase puteri malefice și care va amenința întregul New York, cu câteva decenii înainte de apariția lui Harry Potter. În New York-ul din 1926, tagma vrăjitorilor  se află mare într-un pericol. O forță misterioasă a iscat haos pe străzile orașului, prin urmare, comunitatea vrăjitorilor riscă să intre pe mâinile fanaticilor de la Non-Maj (versiunea americană pentru „Moldu”), iar temutul vrăjitor Gellert Grindelwald, după ce-a făcut ravagii prin Europa, a dispărut și rămâne de… negăsit. Ignorând tot acest conflict, Newt Scamander (Eddie Redmayne) debarcă la New York în ideea că va face un periplu de-a lungul lumii: el a clasificat un extraordinar bestiar de creaturi fantastice, dintre care multe sunt ascunse bine în sacoșa sa din piele – aparent – banală.

fantastic-beasts-2

Newt Scamander este autorul cărţii omonime, din care studiază Harry în timpul primului an la Hogwarts; Newt nu se lasă până nu devine cel mai faimos magizoolog din lume. Chiar de la începutul filmului, când debarcă în New York, în 1926, tânărul Newt seamănă cu un modest migrant din Europa, un britanic trecut prin furcile caudine din Long Island. Junele poartă asupra sa doar veșmintele dintr-o altă epocă și o simplă valiză din piele. În bagajul său, eroul transportă o veritabilă comoară zoologică. Tot felul de sunete se aud dinăuntru, dar „lumea Încuiaţilor” nu poate să vadă mai mult decât e nevoie. Newt Scamander taie calea unui anume Jacob Kowalski, muncitor fără puteri magice, mai pe scurt, un Moldu sau, mai degrabă, un Non-Maj’, așa cum îi denumește comunitatea americană de vrăjitori. Bineînțeles, se vor cunoaște într-o bancă. Newt face cunoştinţă cu  acest Jacob cel ce îi rătăceşte valiza magică, din care evadează câteva animale fantastice. Incidentul ar putea pricinui daune serioase atât în ţinutul magic, cât şi în cel pământean. Din acel moment, orașul este acaparat de o forță obscură, care perturbă întreaga viață a comunității, amenințând să arate existența unei confrerii a vrăjitorilor, dirijată de Macusa. Pornit în căutarea animalelor scăpate din valiza sa, Newt Scamander este acuzat pentru toate pagubele produse de acestea. Vinovat fără vină, Redmayne se va trezi singur împotriva tuturor și va trebui să demonstreze că animalele sale nu sunt responsabile de stricăciunile care s-au abătut asupra orașului New York. Cu ajutorul primit din afară, Newt se aruncă în aventură pentru ca totul să reintre – pe cât posibil – în normal.

fantastic-beasts-3

Călătoriile sale îi vor scoate în cale cele mai fantastice creaturi, unele dintre ele extrem de periculoase. În ceea ce îl privește pe Jacob Kowalski, Non-Maj’ – care nu se sinchisește de nimic -, slobozește, în mod accidental, câteva creaturi, pe străzile orașului. Catastrofa este iminentă. Încălcarea „Codului Internațional” al „Secretului Magic” apare în mod imperios. Situația se agravează și mai mult atunci când Percival Graves, misteriosul director de la „Securitate” (Congresul Magic al Statelor Unite ale Americii) începe să-i suspecteze pe Newt și pe Tina. Drept urmare, Newt, Tina și sora sa, Queenie, însoțiți de noul amic, Non-Maj’ Jacob, își unesc forțele pentru a găsi creaturile dispersate în natură înainte ca răul să se abată. Cei patru eroi involuntari, considerați fugari, trebuie să surmonteze obstacole mai grozave decât își închipuiseră pentru că trebuie să înfrunte forțe ale tenebrelor care riscă să declanșeze un război împotriva lui Non-Maj’și-a lumii vrăjitorilor. Firul poveștii este legat de cel dintr-o enciclopedie, cea de magizoologie a lui Newt, fervent partizan al studierii și protejării animalelor fantastice. Acest etern nomad cutreieră lumea-ntreagă cu scopul de a-și duce bun sfârșit misiunea.

fantastic-beasts-4

În această saga originală, care cultivă – la nivel mediu – atât feeria, cât și apariția unor monștri, realizatorii păstrează toate gadgeturile necesare: bagheta magică, obiectele zburătoare, bestiarul (animat) și revarsă un lirism aproape shakesperian pentru a reconstitui New York-ul „anilor nebuni” (perioada în care xenofobia și inechitățile social-economice erau accentuate). Harry Potter a reprezentat o minunăție a imaginației, care-a adus cu sine o adevărată constelație literară și cinematografică pe care-o putem califica drept cea mai influentă franciză a epocii actuale.   Din păcate, nu același lucru putem spune despre Fantastic Beasts ce pare, mai degrabă, o rudă îndepărtată. David Yates a livrat spectatorilor o poveste rocambolescă, țesută pe canavaua – sobră și palpitantă -, semnată de J.K. Rowling, dar cu oarecare diminuare a  farmecului pentru că e anevoie să creezi universul lui Harry Potter fără… Harry Potter.

fantastic-beasts-5

Probabil că ar fi necesar un  nou episod din Potter pentru a stabili dacă Fantastic Beasts and Where to Find Them este un divertisment magic. Până atunci, ne rămân aventurile unor eroi temerari care se luptă și înving răul. Printre numeroasele efectele speciale și muzica de excepție, Fantastic Beasts and Where to Find Them predică toleranța.

Regizor: David Yates
Scenarist: Joanne Kathleen Rowling
Operator: Philippe Rousselot
Producător: David Heyman, Steve Kloves, Joanne Kathleen Rowling, Lionel Wigram
Monteur: Mark Day

Distribuţia:
Eddie Redmayne (Newt Scamander)
Ezra Miller (Credence)
Jon Voight (Henry Shaw)
Carmen Ejogo (Seraphina Picquery)
Colin Farrell (Graves)
Ron Perlman (Gnarlack)
Samantha Morton (Mary Lou)
Dan Fogler (Jacob Kowalski)

Durata: 2h13 min

Articol publicat în revista Catchy

 
Comentarii închise la Magizoologie, marcaWarner Bros – Fantastic Beasts and Where to Find Them

Scris de pe iunie 5, 2018 în Blockbuster, Cinema, Film

 

Etichete: , , , , , ,

 
Ramona Sandrina Ilie

Bine ați venit în Iubendia! Locul unde povestim despre oameni, întâmplări şi viaţă fără manual de utilizare! Semne de circulație: Iubirea, Bunătatea și Bunul simț!

La Cause Littéraire

True strength is delicate

Philosophy Matters

A practical guide to living the good life

Edito content aufeminin

True strength is delicate

Agenda LiterNet

True strength is delicate

WebCultura

WebCultura | Cultura pe Web